Calcul alcoolemie
Pentru ca rezultatul analizei prin respirație a alcoolului să reflecte cu exactitate alcoolemia din corpul unei persoane trebuie să avem în vedere două lucruri fundamentale atunci când extragem proba:
1. Aer profund din plămân
O măsurare adevărată pentru concentrația alcoolică în corpul subiectului, adică concentrația alcoolică care reflectă starea lui de ebrietate - poate fi obținută doar analizând ceea ce e cunoscut ca și aer profund din plămân pentru că doar acesta a fost în contact apropiat cu sângele. Aerul din gură și din părțile superioare ale sistemului respirator nu au fost niciodată în contact cu sângele, așa că rezultatul ar fi irelevant.
Doar aerul provenit din plămân poate reflecta nivelul corect al alcoolului în organism!
2. Alcoolul din gură sau ”efectul alcoolemia din gură”
Concentrația alcoolică într-o băutură este mai mare decât ar fi vreodată în sângele unei persoane, așa că, dacă o probă respiratorie a fost analizată rapid după ce subiectul a consumat ultima băutură, citirea va fi foarte usoară datorită alcoolului rezidual rămas în gură. Câtva din acest alcool din cavitatea bucală se va evapora în aerul expirat, dar rezultatele citirii alcoolului prin respirație nu vor reflecta adevărata concentrație a alcoolului în sânge.
De aceea este de preferat să treacă o perioadă de cel puțin 15 - 20 minute de când subiectul a consumat ultima lui băutură. Această perioadă de așteptare permite alcoolului din gură să fie dispersat în așa fel încât să poată fi efectuată o analiză respiratorie validă pentru a determina concentrația adevărată a alcoolului în sânge.
În mod similar, dacă subiectul a vomitat recent lucrul acesta ar putea introduce alcool în gură și afecta așadar rezultatul unui test respirator ulterior. Un asemenea caz, dacă, cantitatea este semnificativă, va fi detectat și ar trebui deasemenea să fie evident printr-o mare diferență între două citiri respiratorii (dacă sunt luate 2 probe, obținute de instrument în timpul testării).
Pentru ca să aibă loc o creștere a valorilor alcoolemiei măsurate, ca urmare a vomitării, concentrația alcoolului din stomac trebuie să depășească concentrația alcoolului din sânge la acel timp - ceea ce e puțin probabil de vreme ce procesul absorbției alcoolului este încheiat.
În final, deși o perioadă de 20 de minute este în mod normal permisă după ultima înghițitură a alcoolului, pentru dispersarea alcoolului din cavitatea bucală această perioadă este de fapt, chiar generoasă, de vreme ce 90% din alcoolul ingerat este dispersată în doar 8 – 10 minute.
Întotdeauna trebuie amintit că, contrar părerii oamenilor, analizele respiratorii nu măsoară alcoolul venit din stomac sau rămas de la ultima băutură, ci proporția reprezentativă venită din sânge.